A2.2 – Cercetari privind valorificarea resurselor genetice animale
(este o activitate premergătoare obținerii unor brânzeturi de calitate)
Livrabil: Studiu privind valorificarea resurselor genetice animale
Elaboratori:
CT 1. Dr. Socol Claudia Terezia;
CT 2. Dr. Mărgăoan Rodica;
CT 3. Dr. Vlaic Bogdan Alin.
Premise:
Procentul mediu de proteine din lapte variază în funcție de specie.
(Vacă (taurine) – 3,3%; Capră 3,7%; Bivoliță – 4,1%; Oaie – 5,3%).
La taurine, bubaline si ovine fracțiunea cazeinică reprezintă 80% din proteina totală, iar la capră 70%, diferenta fiind reprezentata de proteinele din lactoserum.
Fracțiunea cazeinică este alcătuită din: alfa S1-cazeina, alfa S2-cazeina, beta-cazeina si K-cazeina.
Proporția fracțiunii cazeinice influențează randamentul de obținere al brânzeturilor.
O serie de studii au evidențiat că:
- proteina de tipul A1 a beta-cazeinei ar fi implicată în etiologia unor boli cum ar fi: diabetul de tip 1, cardiopatia ischemică sau probleme digestive (Molkhou și colab. 2006);
- proteina de tipul A2 a beta-cazeinei are conform studiilor un efect benefic asupra sănătății. Această proteină se întâlnește cu o frecvență mai mare la taurinele mai puțin ameliorate, fiind considerată alela ancenstrală;
Pe de alta parte o altă serie de studii au aratat faptul ca unele tipuri de proteine din lapte sunt asociate cu compozitia laptelui si cu randamentul de obtinere al branzeturilor.
La taurine: genotipul BB al K-cazeinei este asociat cu un continut mai mare al laptelui în proteina totala si cazeina în comparatie cu genotipul AA (Jakob şi colab., 1994; Fitzgerald şi colab., 1997).
Diferențele privind randamentul de transformare al laptelui în brânzeturi poate varia între 2,7-6,2%, în functie de tipul de brânza fabricate. (Van den Berg şi colab., 1992; Fitzgerald şi colab.,1997; Walsh şi colab., 1998).
La caprine: cazeina de tipul alfa s1 influenteaza semnificativ compozitia laptelui si randamentul de obținere al brânzeturilor. S-au constatat diferente de peste 15% între genotipurile de tip AA si FF in ceea ce priveste cantitatea de branza obţinută.
La ovine: Analizele au evidentiat faptul ca genotipul CC de la acest locus are un efect pozitiv marcant asupra continutului de cazeina, comparativ cu genotipurile CD (+3,5%), respectiv DD ( +8,6% ) (Pirisi si colab., 1999).
La ovine si bubaline polimorfismul proteinelor este redus si prin urmare nu exista in literatura date concludente privitoare la influenta acestuia asupra compozitiei si calitatii de procesare a laptelui.
Scopul cercetării: Analizarea markerilor genetici de la animalele din arealul în care se implementează proiectul în scopul identificării animalelor producătoare de lapte cu calități superioare de procesare și implicit cu potențial în rentabilizarea procesului de obținere a brânzeturilor.
Rezultate:
Recoltarea și anlizarea genetică a probelor de sânge de la diferite specii de animale din zonă:
- Taurine (Bălțată Românească) – 14 indivizi;
- Caprine (Carpatină) – 30 indivizi;
- Ovine (Țurcană) – 30 indivizi;
- Bubaline (Bivol Românesc) – 34 indivizi.
Taurine:
Frecvența genotipurilor A1A1 a fost mai mare comparativ cu cea a genotipurilor A2A2, la cele 14 taurine analizate prin genotipizare.
La taurine, genotipurile de la locusul K-cazeinei care conțin cel puțin o alela B (BB sau AB) au avut o frecvență mare comparativ cu cele de tip AA.
Caprine:
La caprinele din rasa Carpatină frecvențele genotipurilor defective de tip FF a fost de 0,17 (17%).
Genotipurile care conțin cel puțin o alelă cu expresie puternica de tip A sau B au avut frecvente medii de peste 80%, aspect pozitiv deoarece acestea au fost asociate cu randamente superioare de obținere a brânzeturilor cu până la 20%.
La bubaline si ovine au fost identificate polimorfisme în regiunile alfa s1 cazeinei analizate în mod similar și în concordanță cu alte studii realizate în domeniu.
În baza rezultatelor onținute în cadrul acestui studiu au fost identificați și selectați indivizii cu potenţial genetic valoros, care se încadrează în standardele de rasă la speciile de interes, prezintă însușiri fenotipice și genotipice favorabile, ce pot fi utilizați în scheme și programe de reproducţie la speciile de interes, inclusiv de difuzare a materialului biologic pentru conservarea, valorificarea și promovarea raselor locale, respectiv Bălțata Românească (BR) și Bivolul Românesc (B) la bovine, Țurcană la ovine și Carpatina la caprine.
Concluzii:
- Ținând cont de rezultatele cercetării din cadrul activității A2.2 se va elabora, în cadrul activității A2.3 un „Ghid de bune practici pentru ameliorarea genetica a amimalelor”.
- Fermierii și procesatorii din industria laptelui ar trebui să țină cont de profilele moleculare favorabile pentru obținerea și prelucrarea unui lapte cu caracteristici superioare de procesare dar și a unui lapte cu efect sanogen.
- Marcarea și etichetarea produselor în acest sens poate reprezenta o strategie demnă de luat în considerare și pentru promovarea acestor produse.
- Ținând cont de implicațiile privind sănătatea umană ar fi benefică constituirea unei baze de date cu indivizi valoroși din specia taurină la nivelul fiecărui județ iar marcarea și etichetarea produselor care au un efect sanogen potențial negativ ar trebui să fie obligatorie.
Pentru detalii se poate accesa studiul utilizând următorul link: https://poartatransilvaniei.ro/wp-content/uploads/2023/04/Anexa-1-la-RE-nr.-3_31.08.2022-STUDIU-PRIVIND-VALORIFICAREA-RESURSELOR-GENETICE-ANIMALE.pdf